Soluționarea Creativă a Problemelor (CPS) este un mod de a gândi și de a acționa. Acesta implică folosirea imaginației și a gândirii divergente pentru a genera soluții originale.
- CREATIVITATE: o idee care are un element de noutate, cel puțin pentru cel care creează soluția..
- PROBLEMĂ: orice situație care prezintă o provocare, o oportunitate sau o preocupare.
- SOLUȚIONARE: diferite moduri de a răspunde, a face față sau a rezolva problema.
Procesul de Soluționare Creativă a Problemelor prezentat în acest articol este cunoscut sub numele de modelul Osborn-Parnes. Acest model specific utilizează următorii pași:
Identifică provocarea:
- Identifică situația care prezintă o provocare sau o oportunitate.
- Descrie situația în trei propoziții pentru a capta esența a ceea ce se întâmplă.
Colectează datele:
- Identifică toate faptele cunoscute legate de situație.
- Caută și identifică informațiile necunoscute, dar esențiale pentru situație.
Identifică problema:
- Identifică toate problemele posibile, apoi selectează cea mai importantă sau fundamentală problemă.
Generează idei:
- Identifică cât mai multe soluții posibile pentru problema selectată.
Alege soluția:
- Folosește o listă de criterii selectate pentru a alege cea mai bună soluție.
Acceptă și implementează soluția:
- Acceptă soluția. Creează un plan de acțiune. Acționează.
Deși metoda CPS poate fi aplicată individual, un brainstorming în echipă va genera mai multe idei.
Reguli de Bază
Brainstorming Eficient:
- Cantitatea este esențială – Un număr mare de idei crește șansele de a găsi soluții inovatoare.
- Acceptă ideile nebunești: Ideile aparent absurde deschid noi perspective și conduc la soluții neașteptate.
- Critica este exclusă: În faza de generare a ideilor, toate ideile sunt acceptabile și nu trebuie criticate.
- Combină și îmbunătățește ideile: Ideile combinate și rafinate vor crea soluții noi și mai bune.
- Pentru a stimula ideile:
- Înlocuiește
- Combină
- Adaptează
- Modifică
- Mărește
- Micșorează
- Folosește în alte scopuri
- Elimină
- Inversează
Gândirea Divergentă:
- Evită să evaluezi imediat
- Caută multe idei
- Acceptă toate ideile
- Lărgește-ți perspectivele
- Identifică combinații noi
Gândirea Convergentă:
- Acționează conștient
- Evită concluziile pripite
- Caută oportunități ascunse
- Dezvoltă o abordare pozitivă
- Nu pierde din vedere obiectivele tale
Identifică provocarea
Formulează Situația:
Identifică o situație care prezintă o provocare, o oportunitate, sau un obiectiv pe care dorești să îl atingi. Când recunoști o situație problematică, este util să scrii un rezumat care să capteze esența a ceea ce se întâmplă acum (sau ce nu se întâmplă și ar trebui să se întâmple).
Scrie-ți îngrijorările, gândurile și schimbările pe care ai dori să le vezi în situația ta. Lasă-ți gândurile să curgă. Descrie situația într-un rezumat din trei propoziții.
Întrebări utile:
- Ce pierd dacă nu fac nimic în legătură cu problema?
- Ce am încercat deja?
- Ce beneficii apar din situația actuală?
Acum, rezumă și reformulează problema folosind o declarație „Cum să…”.
Exemple: “Cum să îmbunătățesc echilibrul dintre muncă și viața personală pentru a reduce stresul și a crește satisfacția generală?” “Cum să îmi planific mesele și să mențin o alimentație sănătoasă pe termen lung?” etc.
Colectează datele
Creează o listă cu toate detaliile cheie asociate cu situația ta sau cu obiectivul dorit, așa cum le percepi.
Întreabă-te:
- Cine este implicat?
- Ce este implicat?
- Care sunt câteva exemple ale problemei?
- Ce cauzează problema?
- Când se va întâmpla?
- Unde se întâmplă sau se va întâmpla?
- Cum se întâmplă sau se va întâmpla?
- De ce se întâmplă?
- Există și alte probleme cauzate de situație?
Apoi pune întrebări referitoare la ce detalii suplimentare vrei să cunoști și unde să le cauți. Scopul tău este să ai toate cunoștințele pertinente situației, astfel încât să identifici și să definești problemele cheie.
Acum folosește GÂNDIREA DIVERGENTĂ pentru a realiza brainstorming pentru toate detaliile cunoscute. Notează aceste detalii.
Ce fapte lipsesc? Cine are răspunsul? Notează și asta.
Acum, aplică GÂNDIREA CONVERGENTĂ pentru a analiza și a selecta cele mai importante detalii. Încercuiește-le pe cele mai semnificative și pe cele care oferă o soluție pentru situația ta.
Identifică problema
Analizează datele pe care le-ai adunat despre situația ta. Determină ce vrei să realizezi în termeni specifici. Întreabă-te:
- Care este problema reală?
- Care este obiectivul meu?
- Ce vreau să realizez?
- Care sunt preocupările mele?
- Care este provocarea mea?
- Ce dorință vreau să îndeplinesc?
Acest pas implică GÂNDIREA DIVERGENTĂ, așa că înregistrează cât mai multe formulări ale problemei. Începe cu fraza „În ce mod aș putea…”.
Exemple: “În ce mod aș putea să mă organizez mai bine pentru a finaliza toate sarcinile zilnice fără a mă simți copleșit?” “În ce mod aș putea să identific și să elimin activitățile care îmi consumă inutil timpul?” “În ce mod aș putea să deleg sarcinile mai puțin importante pentru a mă concentra pe activitățile cheie?” etc.
Citește fiecare propozitie scrisă și întreabă-te de ce crezi că asta e problema. Răspunsul tău poate reflecta un alt motiv, dorință, preocupare sau necesitate.
Acum aplică GÂNDIREA CONVERGENTĂ. Analizează și selecteză cea mai importantă formulare a problemei. Revizuiește tot ce ai scris și selectează expresia care descrie cel mai bine problema reală. Astfel te vei concentra pe problema centrală și vei găsi soluții eficiente și creative pentru a o aborda.
Vezi și Ai Probleme în Viață? Nu Rezolva NIMIC până nu vei Afla Asta…
Generează idei
Încearcă să răspunzi la formularea problemei tale cu cât mai multe idei, în cât mai multe moduri posibile. În acest pas, este esențial să eviți evaluarea imediată. Scopul tău este să generezi multe idei. Stabilești un obiectiv numeric înainte de a începe. Încearcă să generezi 50-75 de idei înainte de a deveni selectiv.
Simte-te liber să combini sau să modifici orice idee pentru a produce idei noi. Comportamentul divergent trebuie să prevaleze. Lasă-ți ideile să curgă liber, fără critici interne sau externe. Dacă timpul permite, lasă problema și ideile să se „incubeze” – lasă-le să stea în subconștientul tău pentru o vreme – pentru a genera idei suplimentare.
La sfârșit, revizuiește toate ideile tale și încercuiește șase până la opt care par să aibă cel mai mare potențial.
Alege soluția
Notează ideile și criteriile:
- Idei: Scrie toate ideile pe care le ai pentru a rezolva problema.
- Criterii: Scrie toate criteriile pe care le vei folosi pentru a evalua ideile (de exemplu: cost, timp, eficiență).
Acordă o notă criteriilor:
- Acordă fiecărui criteriu o notă pe o scară de la 1 la 10, unde 10 este cel mai important criteriu.
Evaluează ideile:
Evaluează fiecare idee în raport cu fiecare criteriu pe o scară de la 1 la 3, unde 1 înseamnă că ideea îndeplinește puțin criteriul și 3 înseamnă că ideea îndeplinește foarte bine criteriul.
Calculează scorul total:
- Înmulțește scorul fiecărei idei pentru un criteriu cu nota acelui criteriu.
- Adună toate valorile pentru fiecare idee pentru a obține scorul total.
Alege cea mai bună idee:
- Ideea cu scorul total cel mai mare este cea mai bună soluție.
Exemplu Simplificat:
Idei:
- Implementarea unui nou software de gestionare a timpului.
- Reorganizarea echipei pentru eficiență.
- Externalizarea sarcinilor administrative.
Criterii și Note:
- Cost (nota 8)
- Timp de implementare (nota 7)
- Eficiență (nota 9)
În acest exemplu, Implementarea unui nou software de gestionare a timpului are scorul total cel mai mare (64), deci este cea mai bună soluție.
Prin această metodă simplificată, poți evalua eficient și rapid ideile pentru a găsi cea mai bună soluție pentru problema ta.
Acceptă și implementează soluția
Acum ești pregătit să dezvolți planul tău de acțiune. Ține minte, o idee are puțină valoare până nu este pusă în aplicare.
Gândește-te: Cum ar trebui să îți modifici ideea astfel încât să fie cât mai acceptabilă pentru cei asupra cărora va avea un impact și pentru cei care o vor evalua? Pune-ți următoarele întrebări, precum și altele care sunt relevante:
- Pe cine va afecta ideea mea?
- Cum aș putea să le câștig acceptarea?
- Ce resurse sunt necesare pentru a implementa ideea mea?
- Cum aș putea să obțin cel mai bun randament al investiției?
- Cu ce obstacole majore mă voi confrunta?
- Cum aș putea să depășesc orice obstacol?
- Ce ar putea merge prost?
- De ce ar merge ceva prost?
- Ce pot face pentru a preveni problemele?
- Ce oportunități ar putea apărea?
- Cum aș putea să obțin cel mai bine sprijin pentru ideea mea?
- Cum aș putea să prezint și să vând propunerea mea?
- Ce nu ar trebui să fac?
Planul de Acțiune
Dezvoltă-ți planul de acțiune și urmează-l. O persoană proactivă face lucrurile să se întâmple la timp.
Adună cele mai bune idei și dezvoltă planul tău de acțiune. Stabilește data de început și data țintă. Decide cine va fi responsabil pentru fiecare sarcină. Stabilește puncte de verificare pentru a vedea dacă evenimentele se desfășoară conform planului.
Concluzii
Modelul Osborn-Parnes este prezentat ca o abordare liniară în mai multe etape pentru soluționarea problemelor. Este conceput să fie fluid, iar pașii pot fi utilizați în orice secvență.
Cu practica frecventă, acest model devine mai ușor de utilizat și face din soluționarea problemelor o experiență plăcută. Acest model permite ca soluționarea creativă a problemelor să devină un mod de gândire și de viață.
Vezi și Ghid pentru Carieră de Succes în AI: Strategii, Sfaturi și Secrete pentru cei Ambițioși
